Nu intelegeam cand bunica-mi spunea ca nu poate sa doarma uneori "din cauza grijilor" si ca sta ore intregi treaza "facand planuri". Adica o framantau niste idei, ganduri, sentimente atat de mult incat nu putea sa adoarma!
E vara... adesea noaptea sunt temperaturi intre 18 si 25 de grade... prea cald! Nu pot sa dorm! Dau vina pe caldura! Spun doar prostii!
Adorm indiferent de temperatura daca-i lumina stinsa! Daca ma simt epuizat fizic adorm ca un copac in padure! Nu m-am schimbat cu nimic si totusi ma bag in pat si stau cu ochii deschisi in intunericul dormitorului meu ore intregi indiferent cat as fi de obosit!
Ma duc la baschet de 4-5 ori pe saptamana si alerg cel putin 2 ore fara oprire, pana la limita fizica dupa care ajung acasa fac un dus si ma asez in pat epuizat, abia mai putand sa-mi misc membrele din cauza efortului si totusi... nu pot sa adorm! Stau cu ochii-n tavan si ma intreb ce face ea... ma uit la ceas si observ ca e trecut mereu de 1 noaptea. Precis doarme dusa la ora asta, imi spun... Oare se gandeste vreodata la mine? Oare simte nevoia sa vorbeasca cu mine la fel ca odinioara? Oare m-a iubit vreodata? De tinut stiu ca a tinut (macar cat tii la un amic, iti pare rau daca i se intampla ceva; cand e prin preajma te bucuri de prezenta lui, etc) dar oare m-a iubit? De ce ma gandesc inca la ea? Oare n-a trecut destul timp? Nu trebuia ca odata cu trecerea timpului sentimentele sa se stinga si sa devina simple amintiri? Nu trebuia sa se intample asa cum s-a intamplat? Nu ziceam amandoi "maktub"?
Multe intrebari care se topesc in noaptea dormitorului meu pictand plafonul in nuante multicolore lasand intunericul intins pe podea pana in seara urmatoare cand voi adormi la fel de greu... Si totusi nu pot s-adorm asta-seara! Casc, ma-ntind, ma frec la ochi si totusi nu pot s-adorm...
E totusi prea cald! Asta trebuie sa fie motivul...
vineri, 31 iulie 2009
Umbre din trecut
Azi mi-am vizitat profilul de hi5... nu e nici o noutate in asta...
o fac in fiecare zi! Hahahaa!
Totusi ceva s-a intamplat... umbre din trecut incep sa ma tulbure
si desi se spune ca "trecutul e trecut si e bine sa ramana asa", ei
bine... chiar nu pot! Nu pot sa-l las asa! Insa nici nu pot sa fac nimic
pentru ca nu tine de mine!
Am formulat o teorie (ce-i drept cam lunga!): Cineva a avut o situatie dificila in trecut dar in final totul a
mers bine si acum persoana respectiva intampina o situatie asemanatoare, sau ceva in trecut nu a decurs cum
trebuia, o etapa nu si-a gasit incheiere atunci... Totusi... cred ca are la fel de multa
legatura cu trecutul pe cat are si cu prezentul! Prezentul meu si al acelei persoane!
Am ajutat pe cineva la un moment dat in trecut(de fapt i-am ajutat pe toti cei care
aveau nevoie de ajutor, chiar si pe cei care nu mi-au cerut-o <>)
si odata ajutati, oamenii, conform naturii lor, merg mai departe! Se pare
ca acea persoana trece prin momente dificile! Nu neaparat momente dificile, pentru ca
de fiecare data lucrurile sunt simple, noi le complicam! Sau poate nu le complicam
dar le percem ca fiind complicate!
Referitor la sustinerea pe care-o acordam neconditionat altadata... ei bine, pe vremea aceea nu
stiam ca "Unui om poti sa-i iei tot, si pielea de pe el! Dar trebuie sa-i dai ce-ti cere"! DA, sa-i
dai ce-ti cere si atat cat iti cere, nu sa-i dai tu ce crezi ca are nevoie si in nici un caz sa nu-i dai
mai mult decat iti cere!
E tipic uman sa ne intoarcem in trecut si sa rememoram momente dificile pe care le-am trecut cu bine! De aceea
tindem spre persoanele din trecutul nostru alaturi de care am reusit! Desi pe unii i-am ranit, pe altii i-am parasit(nu ma refer la
persoanele cu care am avut neaparat o relatie de dragoste) tindem sa le readucem in preajma noastra, sperand sa decurga la fel sau poate
chiar mai bine decat in trecut!
o fac in fiecare zi! Hahahaa!
Totusi ceva s-a intamplat... umbre din trecut incep sa ma tulbure
si desi se spune ca "trecutul e trecut si e bine sa ramana asa", ei
bine... chiar nu pot! Nu pot sa-l las asa! Insa nici nu pot sa fac nimic
pentru ca nu tine de mine!
Am formulat o teorie (ce-i drept cam lunga!): Cineva a avut o situatie dificila in trecut dar in final totul a
mers bine si acum persoana respectiva intampina o situatie asemanatoare, sau ceva in trecut nu a decurs cum
trebuia, o etapa nu si-a gasit incheiere atunci... Totusi... cred ca are la fel de multa
legatura cu trecutul pe cat are si cu prezentul! Prezentul meu si al acelei persoane!
Am ajutat pe cineva la un moment dat in trecut(de fapt i-am ajutat pe toti cei care
aveau nevoie de ajutor, chiar si pe cei care nu mi-au cerut-o <
si odata ajutati, oamenii, conform naturii lor, merg mai departe! Se pare
ca acea persoana trece prin momente dificile! Nu neaparat momente dificile, pentru ca
de fiecare data lucrurile sunt simple, noi le complicam! Sau poate nu le complicam
dar le percem ca fiind complicate!
Referitor la sustinerea pe care-o acordam neconditionat altadata... ei bine, pe vremea aceea nu
stiam ca "Unui om poti sa-i iei tot, si pielea de pe el! Dar trebuie sa-i dai ce-ti cere"! DA, sa-i
dai ce-ti cere si atat cat iti cere, nu sa-i dai tu ce crezi ca are nevoie si in nici un caz sa nu-i dai
mai mult decat iti cere!
E tipic uman sa ne intoarcem in trecut si sa rememoram momente dificile pe care le-am trecut cu bine! De aceea
tindem spre persoanele din trecutul nostru alaturi de care am reusit! Desi pe unii i-am ranit, pe altii i-am parasit(nu ma refer la
persoanele cu care am avut neaparat o relatie de dragoste) tindem sa le readucem in preajma noastra, sperand sa decurga la fel sau poate
chiar mai bine decat in trecut!
joi, 25 iunie 2009
duminică, 14 iunie 2009
despre varza...
Am ajuns in punctul in care totul totul e mi se pare aiurea. Mintea mea e ca un bol cu varza tocata
In jurul meu iarasi varza si nimic nu mai pare ca are un sens... Ma doare capul...
Sunt cuprins de haos si nu mai reusesc sa pun lucrurile in ordine si sa-mi regasesc cursul normal (la modul:
vantul e bun, matelot mentine cursul la 3 noduri in directia N-NV)
Am obosit sa fac eu totul pentru toti, sa gandesc pentru toti si sa-i ajut pe toti... Haos! la ora actuala
totul e HAOS!!!
Imi place varza... calita... Imi place varza de vara, dulce, calita cu mult suc de rosii si un praf te sare...
Doamne ce mancare divina... atunci cand trozneste in dinti, pentru ca nu-mi place cand e facuta cu multa apa si
e moale cum sunt fasiile de carpa... Imi place mancarea de varza dar urasc sa stiu ca viata mea e varza
Am obosit sa caut solutii si sa le demonstrez celorlalti ca imi pasa de ei, poate mult mai mult decat isi pot imagina...
Mi-e foarte greu sa ii caut eu si sa le arat ca sunt interesat de ceea ce fac... Cum se face ca toata ziua ma uit la
telefonul ala nenorocit si nu suna?! Suna var-miu (pe care-l iubesc pentru asta, desi ar trebui sa-si vada de BAC)
si suna Alex (ca vrea sa stie ce-mi mai face piciorul si daca ies la un baschet; mda, sunt faultat de soarta! incredibil dar,
miercuri am reusit sa-mi fac varza trei degete la piciorul drept, la baschet, tot cu Alex). In rest?! pauza totala, eu sunt ala care
suna... care da mesaje... care se uita pe messenger in lista si asteapta un "prv" de la anumite persoane... Eu sunt
cel care sun cateodata si nu am puterea sa spun "Bai, stii ceva? Mi-a fost dor de tine!"... Mda... e greu sa spui
cuiva ce simti daca gandesti prea mult... De foarte multe ori ma gandesc mult mai departe de vorbele pe care as
vrea sa le spun si in mintea mea iau nastere tot felul de scenarii (care de cele mai multe ori merg prost... chiar
foarte prost...) Am deviza "decat sa-ti para rau c-ai tacut... mai bine sa-ti para rau c-ai vorbit" (ce ipocrit sunt!)
dar eu sunt prea orgolios, prea "inteligent" si nu ma expun unui altfel de RISC, la urma urmei... daca merge prost?!
Ce ma fac?! Sunt baiat destept, o scot eu la capat cumva... dar daca nu reusesc sa clarific situatia, pentru ca de
multe ori am spus ceva si toti au inteles cu totul altceva! Mai, nici macar UNUL n-a inteles ce voiam sa zic si chiar
am fost CLAR IN EXPRIMARE!
Demult, nu chiar asa demult desi imi pare ca a trecut un secol povesteam cuiva ca am fost plecat intr-un bar ca sa
fiu alaturi de un cunoscut care avusese un deces in familie (unchiul sau mai precis) si am incercat sa il fac sa
inteleaga ca toti ajungem acolo si ca important e cum ne amintim acea persoana si cum vom merge mai departe. Aveam
multiple probleme! Nu-mi vedeam capul dar am avut mereu o latura filantropa si, nu ca ma laud dar... sunt mandru de asta...
Ei bine, persoana careia ii povesteam asta mi-a spus o chestie care m-a marcat: "Ai grija de multi... dar de tine... cine
are grija?!" Mi-au dat lacrimile! E una din putinele persoane care au stiut tot ce se intampla cu mine, tot ce gandesc,
fiecare miscare pe care urma sa o fac... Adevarul e ca sunt o persoana foarte sincera (daca sunt lasat sa vorbesc)...
plictisitor de sincera... Si ea e una din putinele persoane in fata careia nu mi-am putut stapani lacrimile, in fata
careia mi-am deschis sufletul... si mi-am luat-o!!! Mama cat de grav mi-am luat-o! Nici acum nu mi-am revenit!
Dar la momentul acela a fost totusi persoana care intradevar era pe aceeasi lungime de unda cu mine! Am dat-o si eu in bara
rau de tot fata de ea... dar mi-am luat-o si mai rau... ce pot spune?! Maktub! (asa a fost scris <
demonstrez ceva si sa-mi demonstrez mie ceva! si am reusit, dar am platit inzecit! Asta e... "oricat te-ar durea lumea nu se
opreste in loc pentru durerea ta!" asa spunea Octavian Paller intr-unul din eseurile sale, "Avem timp".
Cred ca trebuie sa las sa treaca mai mult timp... ranile se cicatrizeaza odata cu timpul... Timpul le vindeca pe toate...
intr-un fel sau altul... adica acest final e posibil sa nu-mi fie pe plac (imi dau o palma, si-mi aduc aminte ca mi-am propus
sa gandesc pozitiv!). Merg inainte! Nu conteaza ca am cazut ci felul in care ma ridic si modul in care voi merge mai departe,
deasemnea conteaza ce am invatat din aceasta cazatura si sa sa-mi amintesc mereu greselile din trecut astfel incat sa nu le
mai repet! Privind totusi in urma pot spune ca am facut cum am crezut eu ca-i mai bine si... chiar daca am dat-o in bara...
probabil ca n-as schimba mare lucru... important e sa faci ce trebuie... nu ceea ce crezi ca e usor!
Dumnezeu are umor! Cea mai buna dovada ca Dumnezeu are umor e ornitorincul! Depune oua precum o pasare, isi hraneste puii cu
lapte precum un mamifer, hiberneaza cateva luni pe an, are trasaturi asemenea reptilelor dar are sangele cald! Uneori
am senzatia ca Dumnezeu e un copil rau care se joaca fara mila cu destinele noastre! Dar asta e doar un gand trecator... si sper ca fiecare
lucru se intampla cu un scop! Desi foarte mult m-am ghidat pe ratiune si sincronul cauza-efect... cred in asta, ca totul se intampla cu un scop! Voi vedea curand ce se va intampla cu varza asta din mintea si din jurul meu! Atat cu varza pentru
astazi, pe curand!
In jurul meu iarasi varza si nimic nu mai pare ca are un sens... Ma doare capul...
Sunt cuprins de haos si nu mai reusesc sa pun lucrurile in ordine si sa-mi regasesc cursul normal (la modul:
vantul e bun, matelot mentine cursul la 3 noduri in directia N-NV)
Am obosit sa fac eu totul pentru toti, sa gandesc pentru toti si sa-i ajut pe toti... Haos! la ora actuala
totul e HAOS!!!
Imi place varza... calita... Imi place varza de vara, dulce, calita cu mult suc de rosii si un praf te sare...
Doamne ce mancare divina... atunci cand trozneste in dinti, pentru ca nu-mi place cand e facuta cu multa apa si
e moale cum sunt fasiile de carpa... Imi place mancarea de varza dar urasc sa stiu ca viata mea e varza
Am obosit sa caut solutii si sa le demonstrez celorlalti ca imi pasa de ei, poate mult mai mult decat isi pot imagina...
Mi-e foarte greu sa ii caut eu si sa le arat ca sunt interesat de ceea ce fac... Cum se face ca toata ziua ma uit la
telefonul ala nenorocit si nu suna?! Suna var-miu (pe care-l iubesc pentru asta, desi ar trebui sa-si vada de BAC)
si suna Alex (ca vrea sa stie ce-mi mai face piciorul si daca ies la un baschet; mda, sunt faultat de soarta! incredibil dar,
miercuri am reusit sa-mi fac varza trei degete la piciorul drept, la baschet, tot cu Alex). In rest?! pauza totala, eu sunt ala care
suna... care da mesaje... care se uita pe messenger in lista si asteapta un "prv" de la anumite persoane... Eu sunt
cel care sun cateodata si nu am puterea sa spun "Bai, stii ceva? Mi-a fost dor de tine!"... Mda... e greu sa spui
cuiva ce simti daca gandesti prea mult... De foarte multe ori ma gandesc mult mai departe de vorbele pe care as
vrea sa le spun si in mintea mea iau nastere tot felul de scenarii (care de cele mai multe ori merg prost... chiar
foarte prost...) Am deviza "decat sa-ti para rau c-ai tacut... mai bine sa-ti para rau c-ai vorbit" (ce ipocrit sunt!)
dar eu sunt prea orgolios, prea "inteligent" si nu ma expun unui altfel de RISC, la urma urmei... daca merge prost?!
Ce ma fac?! Sunt baiat destept, o scot eu la capat cumva... dar daca nu reusesc sa clarific situatia, pentru ca de
multe ori am spus ceva si toti au inteles cu totul altceva! Mai, nici macar UNUL n-a inteles ce voiam sa zic si chiar
am fost CLAR IN EXPRIMARE!
Demult, nu chiar asa demult desi imi pare ca a trecut un secol povesteam cuiva ca am fost plecat intr-un bar ca sa
fiu alaturi de un cunoscut care avusese un deces in familie (unchiul sau mai precis) si am incercat sa il fac sa
inteleaga ca toti ajungem acolo si ca important e cum ne amintim acea persoana si cum vom merge mai departe. Aveam
multiple probleme! Nu-mi vedeam capul dar am avut mereu o latura filantropa si, nu ca ma laud dar... sunt mandru de asta...
Ei bine, persoana careia ii povesteam asta mi-a spus o chestie care m-a marcat: "Ai grija de multi... dar de tine... cine
are grija?!" Mi-au dat lacrimile! E una din putinele persoane care au stiut tot ce se intampla cu mine, tot ce gandesc,
fiecare miscare pe care urma sa o fac... Adevarul e ca sunt o persoana foarte sincera (daca sunt lasat sa vorbesc)...
plictisitor de sincera... Si ea e una din putinele persoane in fata careia nu mi-am putut stapani lacrimile, in fata
careia mi-am deschis sufletul... si mi-am luat-o!!! Mama cat de grav mi-am luat-o! Nici acum nu mi-am revenit!
Dar la momentul acela a fost totusi persoana care intradevar era pe aceeasi lungime de unda cu mine! Am dat-o si eu in bara
rau de tot fata de ea... dar mi-am luat-o si mai rau... ce pot spune?! Maktub! (asa a fost scris <
demonstrez ceva si sa-mi demonstrez mie ceva! si am reusit, dar am platit inzecit! Asta e... "oricat te-ar durea lumea nu se
opreste in loc pentru durerea ta!" asa spunea Octavian Paller intr-unul din eseurile sale, "Avem timp".
Cred ca trebuie sa las sa treaca mai mult timp... ranile se cicatrizeaza odata cu timpul... Timpul le vindeca pe toate...
intr-un fel sau altul... adica acest final e posibil sa nu-mi fie pe plac (imi dau o palma, si-mi aduc aminte ca mi-am propus
sa gandesc pozitiv!). Merg inainte! Nu conteaza ca am cazut ci felul in care ma ridic si modul in care voi merge mai departe,
deasemnea conteaza ce am invatat din aceasta cazatura si sa sa-mi amintesc mereu greselile din trecut astfel incat sa nu le
mai repet! Privind totusi in urma pot spune ca am facut cum am crezut eu ca-i mai bine si... chiar daca am dat-o in bara...
probabil ca n-as schimba mare lucru... important e sa faci ce trebuie... nu ceea ce crezi ca e usor!
Dumnezeu are umor! Cea mai buna dovada ca Dumnezeu are umor e ornitorincul! Depune oua precum o pasare, isi hraneste puii cu
lapte precum un mamifer, hiberneaza cateva luni pe an, are trasaturi asemenea reptilelor dar are sangele cald! Uneori
am senzatia ca Dumnezeu e un copil rau care se joaca fara mila cu destinele noastre! Dar asta e doar un gand trecator... si sper ca fiecare
lucru se intampla cu un scop! Desi foarte mult m-am ghidat pe ratiune si sincronul cauza-efect... cred in asta, ca totul se intampla cu un scop! Voi vedea curand ce se va intampla cu varza asta din mintea si din jurul meu! Atat cu varza pentru
astazi, pe curand!
miercuri, 10 iunie 2009
despre fotbal
Ma numesc Paolo…numele de familie il voi dezvalui mai tarziu, oricum e o povara pentru mine. Am 10 ani, tata este celebru il cheama Cesare…m-a dus la fotbal cu toate ca mie imi placea sa joc sotron…nu prea ma inteleg cu mingea, antrenorul nu prea ma inghite, se poarta frumos cu mine, presupun pentru ca tata e celebru. Sunt stangaci, chiar stangaci, motiv pentru care m-a pus sa joc fundas stanga, suntem in 1978…7 ani m-a chinuit antrenorul…am 17 ani debutez la echipa mare…e 1985…timpul a mai trecut e 2009, am obosit; am jucat 902 meciuri si am marcat de 35 de ori in campionat, am castigat Liga Campionilor de 5 ori, am evoluat la 2 turnee finale ale campionatului mondial , si 2 turnee finale ale campionaltului european…ma numesc Paolo MALDINI.
Ma numesc Raul…numele de familie e Gonzalez Blanco dar nu cred ca-l cunoaste mai nimeni, copii pe strada ma striga simplu Raul. La 13 ani m-am dus la grupa de juniori a lui Atletico Madrid, am petrecut 2 ani acolo dar nu mi-au dat nici o sansa, am incercat la Real Madrid, cealalta echipa a orasului, unde am debutat la 17 ani, dupa ce la echipa secunda marcasem de 16 ori in 7 partide. Intre timp am jucat 700 de partide si am inscris 316 goluri, am cucerit de 3 ori Liga Campionilor si sunt golgheter absolut al acestei competitii cu 66 de goluri…ma numesc RAUL MADRID.
Ma numesc Alessandro si sunt pasionat de fotbal…am inceput forbalul in San Vendemiano la 7 ani…in 1988 am semnat cu Padova in serie B, nimic spectaculos pana in 93 cand am primit oferta vietii de la Juventus, am castigat 7 titluri de campion, o Liga a Campionilor, o cupa a Italiei, 4 supercupe, un trofeu intercontinental, si in 2006 am devenit Campion Mondial…dupa ce am devenit campion mondial in agermania, am jucat un sezon in serie B tot cu Juventus…ma numesc ALESSANDRO DEL PIERO sau istoria recenta Batranei Doamne.
Ma numesc Ryan... sunt un galez cam firav, cu toate ca tata joaca rugby la nivel inalt, se pare ca am mostenit gena mamei… am ajuns intr-o tara in care parca se vorbeste aceasi limba, parca ceva mai stricat, inteleg tot ce se vorbeste in jurul meu, dar nu pot sa ma exprim exact ca ei..in fine sunt la o academie de fotbal, Manchester United parca ii spune…aici ploua mai tot timpul orasul e urat…dar imi ocup toata ziua cu antrenamentele…la 17 ani am debutat la echipa mare a lui UNITED mai este o echipa in Manchester…ni s-a spus la academie ca ne sunt dusmani de moarte…City. Am ales sa-mi reprezint tara de origine Tara Galilor la nivelul de competitii inter tari, cu toate ca nu am apucat sa evoluez la nici un turneu final alaturi de colegii mei.Suntem in 2009…acum 2 saptamani am pierdut finala Ligii Campionilor in fata Barcelonei, intre timp am castigat 23 de trofee cu United si am fost numit cavaler al Ordinului Imperic Britanic… cred ca este o performanta pentru cineva care nu este englez… Ma numesc RYAN “THE LEGEND” GIGGS.
Ma numesc Steven…sunt roscat si am pistrui pe fata…joc la academnia de junioria clubului FC Liverpool…nu prea imi place ca ma pune sa joc fundas, dar trag tare de mine o sa-i arat eu antrenorului ca sunt mai util mijlocas. La 18 ani debutez la echipa de seniori, la un momendat incepusem sa nu mai sper ca o sa vina si aceasta zi.In 2001 am castigat cupa UEFA, in 2005 am castigat Liga Campionilor in fata lu AC MILAN dupa 3-0 la pauza…am facut un meci fantastic, singurul meu mare regret este ca pana la 29 de ani inca nu am cucerit titlul in Premier League…ma numesc STEVEN GERRARD.
Ma numesc Carles, tata este macaragiu de profesie.Am inceput forbalul ca portar, nu mi-a placut, am trecut atacant, nu prea ma pricepeam, am trecut mijlocas defensiv…ceva mai interesant.La 19 ani am debutat la echipa mare, m-a chemat Van Gaal, si m-a folosit fundas dreapta.Intre timp am ridicat 2 ori deasupra capului trofeul Ligii Campionilor, al doilea a fost chiar recent.In 2008 am devenit campion European cu nationala Spaniei chiar daca …CATALUNIA IS NOT SPAIN… sunt CARLES PUYOL.
Ce au cei mai sus mentionati in comun?
…sunt BANEL NICOLITA…restul e CANCAN…
Ma numesc Raul…numele de familie e Gonzalez Blanco dar nu cred ca-l cunoaste mai nimeni, copii pe strada ma striga simplu Raul. La 13 ani m-am dus la grupa de juniori a lui Atletico Madrid, am petrecut 2 ani acolo dar nu mi-au dat nici o sansa, am incercat la Real Madrid, cealalta echipa a orasului, unde am debutat la 17 ani, dupa ce la echipa secunda marcasem de 16 ori in 7 partide. Intre timp am jucat 700 de partide si am inscris 316 goluri, am cucerit de 3 ori Liga Campionilor si sunt golgheter absolut al acestei competitii cu 66 de goluri…ma numesc RAUL MADRID.
Ma numesc Alessandro si sunt pasionat de fotbal…am inceput forbalul in San Vendemiano la 7 ani…in 1988 am semnat cu Padova in serie B, nimic spectaculos pana in 93 cand am primit oferta vietii de la Juventus, am castigat 7 titluri de campion, o Liga a Campionilor, o cupa a Italiei, 4 supercupe, un trofeu intercontinental, si in 2006 am devenit Campion Mondial…dupa ce am devenit campion mondial in agermania, am jucat un sezon in serie B tot cu Juventus…ma numesc ALESSANDRO DEL PIERO sau istoria recenta Batranei Doamne.
Ma numesc Ryan... sunt un galez cam firav, cu toate ca tata joaca rugby la nivel inalt, se pare ca am mostenit gena mamei… am ajuns intr-o tara in care parca se vorbeste aceasi limba, parca ceva mai stricat, inteleg tot ce se vorbeste in jurul meu, dar nu pot sa ma exprim exact ca ei..in fine sunt la o academie de fotbal, Manchester United parca ii spune…aici ploua mai tot timpul orasul e urat…dar imi ocup toata ziua cu antrenamentele…la 17 ani am debutat la echipa mare a lui UNITED mai este o echipa in Manchester…ni s-a spus la academie ca ne sunt dusmani de moarte…City. Am ales sa-mi reprezint tara de origine Tara Galilor la nivelul de competitii inter tari, cu toate ca nu am apucat sa evoluez la nici un turneu final alaturi de colegii mei.Suntem in 2009…acum 2 saptamani am pierdut finala Ligii Campionilor in fata Barcelonei, intre timp am castigat 23 de trofee cu United si am fost numit cavaler al Ordinului Imperic Britanic… cred ca este o performanta pentru cineva care nu este englez… Ma numesc RYAN “THE LEGEND” GIGGS.
Ma numesc Steven…sunt roscat si am pistrui pe fata…joc la academnia de junioria clubului FC Liverpool…nu prea imi place ca ma pune sa joc fundas, dar trag tare de mine o sa-i arat eu antrenorului ca sunt mai util mijlocas. La 18 ani debutez la echipa de seniori, la un momendat incepusem sa nu mai sper ca o sa vina si aceasta zi.In 2001 am castigat cupa UEFA, in 2005 am castigat Liga Campionilor in fata lu AC MILAN dupa 3-0 la pauza…am facut un meci fantastic, singurul meu mare regret este ca pana la 29 de ani inca nu am cucerit titlul in Premier League…ma numesc STEVEN GERRARD.
Ma numesc Carles, tata este macaragiu de profesie.Am inceput forbalul ca portar, nu mi-a placut, am trecut atacant, nu prea ma pricepeam, am trecut mijlocas defensiv…ceva mai interesant.La 19 ani am debutat la echipa mare, m-a chemat Van Gaal, si m-a folosit fundas dreapta.Intre timp am ridicat 2 ori deasupra capului trofeul Ligii Campionilor, al doilea a fost chiar recent.In 2008 am devenit campion European cu nationala Spaniei chiar daca …CATALUNIA IS NOT SPAIN… sunt CARLES PUYOL.
Ce au cei mai sus mentionati in comun?
…sunt BANEL NICOLITA…restul e CANCAN…
marți, 9 iunie 2009
Astazi...
Astazi
Astazi scriu o pagina noua... Astazi este o zi in care rememorez amintirile si ma lovesc de realitate.
Astazi se implineste un an de cand am plecat din eMAG... Un an plin in care job-ul a fost doar un loc unde
m-am prezentat zi de zi fara tragere de inima... unde colegii nu mi-au mai fost prieteni si unde munca n-a fost
niciodata satisfacatoare pentru mine... oricat m-am straduit sa realizez obiectivele cerute... Un an de zile in
care oricat m-am straduit sa n-o dau in bara... am dat-o si mai rau... Un an plin! Un an in care am schimbat doua
job-uri si... nu se stie nici daca al doilea va fi cel la care voi ramane (intr-o luna imi expira contractul).
Un an de zile de cand trebuia sa termin facultatea... si nici acum n-am terminat-o! Un an de zile de cand nu l-am
mai vazut pe Dan, pe Cimbri, pe Alex, pe Anca si Anda, pe Iuliana si Florenta si restul companiei(mi-e lene sa va enumer pe toti)
in acelasi loc, stransi laolalta. Cred ca imi lipsesc alea doua sedinte departamentale pe care le-am facut in cele 6 luni de mandat la eMAG :))
Cred imi lipseste cearta cu Marian care facea mereu o drama din orice problema si eu incercam sa-l linistesc... Uneori
mai tipam la el, dar stia si el ca n-o faceam cu rautate. Intr-un fel ei erau familia mea, pentru ajunsesem sa petrec
mult mai mult timp la eMAG decat acasa!! Astazi se-mplineste un an de cand zilele de salariu le-am petrecut acasa in fata
calculatorului in loc sa ma duc in club cu eMAG-ul pana dimineata si apoi a doua zi, direct la munca! Astazi se implineste un an de cand viata mea a luat-o la vale si nu reusesc sa o intorc pe o panta ascendenta! Tot astazi se implineste un an de cand am incetat sa mai lupt pana la epuizare pentru ceea ce cred/credeam ca e bine, ca imi doresc! Astazi se implineste un an de cand am trecut prin viata ca gasca prin apa
fara sa realizez ceva in urma mea... fara sa pot spune: "L-am ajutat pe cutarescu!" sau "am reusit aia!" toate satisfactiile
mele legandu-se de perioada de pana acum un an...
Astazi comemorez un an plin de regrete! Astazi se implineste un an de cand Radu nu mi-a mai raspuns la telefon...
si tot astazi se implineste un an de cand trebuia sa incep sa lucrez pentru el... Astazi se implineste un an de cand
n-am mai facut stornari si nici n-am mai jucat fifa 2009 cu baietii de la IT. Astazi se implineste un an de cand n-am
mai vazut-o zilnic pe Iulia.
Astazi... e o zi care in curand va deveni ieri!
Astazi... se implineste un an de cand am devenit ipocrit... pentru ca acum un an am scris cat de tare sunt eu si cum am invatat
sa ma bucur de fiecare lucru din jurul meu cand de fapt nu era adevarat... Astazi e o zi care se va sfarsi in curand....
Astazi se implinesc doua saptamani de cand joc baschet zilnic cu Alex (ex-eMAG). Astazi se implinesc trei zile de cand mi-au
expirat abonamentele RATB si Metrorex. Tot astazi se implinesc aproape 3 luni de cand n-am mai scris o poezie... Astazi
e o zi speciala in care aniversez un an de cand n-am mai citit horoscopul zilnic :)
Astazi scriu o pagina noua... Astazi este o zi in care rememorez amintirile si ma lovesc de realitate.
Astazi se implineste un an de cand am plecat din eMAG... Un an plin in care job-ul a fost doar un loc unde
m-am prezentat zi de zi fara tragere de inima... unde colegii nu mi-au mai fost prieteni si unde munca n-a fost
niciodata satisfacatoare pentru mine... oricat m-am straduit sa realizez obiectivele cerute... Un an de zile in
care oricat m-am straduit sa n-o dau in bara... am dat-o si mai rau... Un an plin! Un an in care am schimbat doua
job-uri si... nu se stie nici daca al doilea va fi cel la care voi ramane (intr-o luna imi expira contractul).
Un an de zile de cand trebuia sa termin facultatea... si nici acum n-am terminat-o! Un an de zile de cand nu l-am
mai vazut pe Dan, pe Cimbri, pe Alex, pe Anca si Anda, pe Iuliana si Florenta si restul companiei(mi-e lene sa va enumer pe toti)
in acelasi loc, stransi laolalta. Cred ca imi lipsesc alea doua sedinte departamentale pe care le-am facut in cele 6 luni de mandat la eMAG :))
Cred imi lipseste cearta cu Marian care facea mereu o drama din orice problema si eu incercam sa-l linistesc... Uneori
mai tipam la el, dar stia si el ca n-o faceam cu rautate. Intr-un fel ei erau familia mea, pentru ajunsesem sa petrec
mult mai mult timp la eMAG decat acasa!! Astazi se-mplineste un an de cand zilele de salariu le-am petrecut acasa in fata
calculatorului in loc sa ma duc in club cu eMAG-ul pana dimineata si apoi a doua zi, direct la munca! Astazi se implineste un an de cand viata mea a luat-o la vale si nu reusesc sa o intorc pe o panta ascendenta! Tot astazi se implineste un an de cand am incetat sa mai lupt pana la epuizare pentru ceea ce cred/credeam ca e bine, ca imi doresc! Astazi se implineste un an de cand am trecut prin viata ca gasca prin apa
fara sa realizez ceva in urma mea... fara sa pot spune: "L-am ajutat pe cutarescu!" sau "am reusit aia!" toate satisfactiile
mele legandu-se de perioada de pana acum un an...
Astazi comemorez un an plin de regrete! Astazi se implineste un an de cand Radu nu mi-a mai raspuns la telefon...
si tot astazi se implineste un an de cand trebuia sa incep sa lucrez pentru el... Astazi se implineste un an de cand
n-am mai facut stornari si nici n-am mai jucat fifa 2009 cu baietii de la IT. Astazi se implineste un an de cand n-am
mai vazut-o zilnic pe Iulia.
Astazi... e o zi care in curand va deveni ieri!
Astazi... se implineste un an de cand am devenit ipocrit... pentru ca acum un an am scris cat de tare sunt eu si cum am invatat
sa ma bucur de fiecare lucru din jurul meu cand de fapt nu era adevarat... Astazi e o zi care se va sfarsi in curand....
Astazi se implinesc doua saptamani de cand joc baschet zilnic cu Alex (ex-eMAG). Astazi se implinesc trei zile de cand mi-au
expirat abonamentele RATB si Metrorex. Tot astazi se implinesc aproape 3 luni de cand n-am mai scris o poezie... Astazi
e o zi speciala in care aniversez un an de cand n-am mai citit horoscopul zilnic :)
Abonaţi-vă la:
Postări (Atom)
